În decurs de peste cinci decenii de apariție anuală, revista „Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Științe Filologice” (AUT) a devenit o publicație științifică de referință pentru filologia românească.
Primul număr al revistei a apărut în 1963, la inițiativa șefului Catedrei de limba și literatura română, prof. univ. dr. doc. G. Ivănescu, membru corespondent al Academiei Române, cel dintâi redactor responsabil al publicației, avându-l ca secretar de redacție pe prof. univ. dr. G.I. Tohăneanu. Între personalitățile care au contribuit cu articole la acest debut editorial, îi regăsim pe întemeietorii școlii filologice timișorene: G. Ivănescu, Eugen Todoran,
G.I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Victor Iancu, Lucia Jucu-Atanasiu ș. a., alături de nume consacrate ale filologiei românești, în sens larg: Ovidiu Bîrlea și
P. Miclău. Concepută generos, ca o deschidere spre toate domeniile de cercetare filologică, revista a cuprins, inițial, două mari secțiuni: Istoria limbii și literaturii și Gramatica și teoria limbii. Cu aceeași ocazie, printre lingviștii ale căror lucrări au fost recenzate într-o secțiune specială se aflau: Eugenio Coseriu și Carlo Tagliavini.
După plecarea acad. G. Ivănescu la Universitatea din Iași, proiectul său a fost continuat de mai tinerii colaboratori și de foștii studenți, care au preluat conducerea revistei: Victor Iancu (1969), Ștefan Munteanu (1976), Vasile Șerban (1986), Simion Mioc (1988), Ileana Oancea (1995), Vasile Frățilă (2007), Claudiu T. Arieșan (2011).
Având o continuitate fără întrerupere, cea mai veche publicație a Facultății de Litere de la Universitatea de Vest din Timișoara a beneficiat, în special, de contribuțiile științifice ale cadrelor didactice de la catedrele de limba și literatura română, de limbi moderne (franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă, rusă și sârbo-croată) și de limbi clasice (latină și greacă veche). Istoria instituției și istoria revistei se reflectă reciproc, rând pe rând fiecare generație de filologi timișoreni contribuind, într-o multitudine de domenii, la prestigiul publicației1:
• limba română, lingvistică: G. Ivănescu, G. Giuglea, G.I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, V. Șerban, Francisc Kiraly, I. Muțiu, V. Frățilă, Ionel Stan,
V. D. Țâra, Doina David, D. Crașoveanu, Al. Metea, Felicia Giurgiu, Rodica Popescu, Crișu Dascălu, Sergiu Drincu, I. Funeriu, Livia Vasiluță, Mirela Borchin, Simona Constantinovici, Florina Băcilă, Adina Chirilă, G. B. Țâra, G. Bărdășan, Nadia Obrocea, Ana-Maria Radu-Pop, Monica Huțanu, Emina Căpălnășan;
• limba română pentru străini: Cristina Sicoe, Eliana Popeți, Irina Dincă;
• literatură română: Eugen Todoran, Victor Iancu, Lucia Jucu-Atanasiu, Iosif Cheie-Pantea, Simion Mioc, Rodica Bărbat, V. Vintilescu, Cornel Ungureanu, A. Ruja, D. Vighi, Marcel Tolcea, Dumitru Vlăduț, Pompiliu Crăciunescu, Gh. Secheșan, D. Tucan, Florin Oprescu, Radu Pavel Gheo;
• literatură comparată: Corneliu Nistor, Ilie Gyurcsik, Carmen Blaga, A. Babeți, Gabriela Glăvan, Roxana Rogobete, Elena Crașovan;
• teoria literaturii: Doina Comloșan;
• etnologie: I. V. Boldureanu, Otilia Hedeșan;
• romanistică: Ileana Oancea;
• traductologie: Georgiana I. Badea;
• limba franceză: Eugen Tănase, Adela-Mira Tănase, Aurelia Turcu, Maria Țenchea, Eugenia Arjoca, Ilie Minescu, Mariana Pitar, Adina Tihu,
Eugenia-Mira Tănase;
• literatura franceză: Livius Ciocârlie, Margareta Gyurcsik, Elena Ghiță, Vasile Popovici, Mihaela Pasat, Ramona Malița;
• limba italiană: Daniele Pantaleoni, Iulia Cosma;
• limba engleză: Aba Pârlog, Constantin Chevereșan, Luminița Frențiu;
• literatură engleză: Pia Brânzeu, Sorin Ciutacu, Mihăiță Horezeanu;
• limba germană: Ștefan Binder, Petru Kottler, Marianne Marki;
• literatura germană: Yvonne Lucuța, Roxana Nubert, Eleonora Ringler-Pascu, Laura Cheie, Kory Beate Petra;
• literatura spaniolă: L. Vleja, Ilinca Ilian;
• limba rusă: M. Bucă, I. Evseev, Richard Sârbu, Maria Kiraly, Maria Andrei, Daniela Gheltofan;
• limba sârbo-croată: Jiva Milin, Mihai N. Radan;
• limba latină: Al. Belu, M. Subi, Elena-Tia Sandu;
• literatura latină: Dan Negrescu, C. T. Arieșan, Valy Ceia, Elena Burdușa, Gabriela Radu, R. Feraru.
Schimbarea radicală a regimului politic, în decembrie 1989, a favorizat atât contactele cu personalități din marile centre universitare din țară: Florica Dimitrescu, Gheorghe Chivu, Mircea Borcilă, Alexandru Gafton, Traian Diaconescu, Alexandra Cuniță, Mariana Neț, Emilia Parpală, cât și orientarea revistei spre colaborări cu Occidentul european, concretizate în articole semnate de acad. Michael Metzeltin, Alexandru Niculescu, Sanda Golopenția, Alain Vuillemin, Gabriel Bergonioux, Nelly Flaux, Jan Goes, Giuseppe Picillo, Teresa Ferro, Maria Luisa Lombardo, José Manuel González Calvo, Adolfo Rodríguez Posada.
Structura de bază a revistei, cuprinzând articole de lingvistică, literatură și recenzii, s-a dezvoltat în ultimii ani, odată cu includerea cercetărilor privitoare la diversitatea aspectelor culturale.
Obiectivul principal al „Analelor Universităţii de Vest din Timişoara. Seria Științe Filologice” este acela de a sprijini cercetarea din domeniul umanist, de a explica, analiza şi interpreta direcțiile, teoriile şi practicile din această arie disciplinară, oferind cititorilor cele mai importante şi recente rezultate ale studiilor în domeniu. Publicând în mod constant contribuțiile științifice ale autorilor, revista a avut în vedere difuzarea națională și internațională a fiecărui volum. Până la indexarea publicației în bazele de date internaționale (CEEOL, MLA, EBSCO), aceasta a fost inclusă în colecțiile Bibliotecilor Centrale Universitare din București, Iași, Cluj și Timișoara, ale bibliotecilor universitare din Craiova, Constanța și Suceava. De asemenea, revista a fost trimisă, prin Serviciul de schimb de publicații științifice al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara, la un număr de peste 80 de biblioteci universitare din America, Anglia, Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Republica Moldova, Rusia, Scoția, Serbia, Spania ș. a.
În felul acesta, „Analele Universității de Vest. Seria Științe Filologice”, prin studiile editate în română sau în limbi de circulație internațională, a contribuit consistent la difuzarea rezultatelor cercetărilor științifice umaniste din Timișoara și, implicit, la integrarea specialiștilor de aici și a creației lor științifice în sistemul info-documentar românesc și universal.